Agenda Zilei: Conflictul Israel-Iran

Recentul atac al Iranului asupra Israelului a readus regiunea și lumea în centrul tensiunilor. Cu toate acestea, este insuficient să analizăm acest conflict într-un context pur militar. Tensiunile dintre Iran și Israel au o structură profundă și complexă, care modelează dinamica puterilor globale, instabilitatea regională și diplomația internațională.

Articolul șefului Direcției Studii de Securitate al Agenției SETA Prof. Dr. Murat Yeșiltaș.

Atacul forțelor israeliene asupra consulatului iranian din Damasc și represaliile ulterioare nu sunt doar un conflict direct între cele două state, ci se înscriu într-un cadru mai larg care implică marile puteri. Sprijinul SUA pentru Israel, relațiile tensionate ale acestei țări cu Iranul și politicile regionale ale Rusiei și Chinei dezvăluie natura multidimensională a acestui conflict.

În special, tacticile și strategiile militare folosite de Iran împotriva Israelului au ca scop consolidarea poziției sale în echilibrul regional de putere. Executarea coordonată și planificată a atacurilor evidențiază importanța Iranului nu doar ca putere militară, ci și ca actor strategic.

Atacul de represalii al Iranului "Operațiunea Adevărata Promisiune" a fost apreciat ca fiind o provocare majoră pentru sistemele de apărare aeriană israeliene. În timp ce sistemele de apărare ale Israelului, cum ar fi Cupola de Fier, au avut un succes relativ în apărarea împotriva atacurilor iraniene cu rachete și drone, acest lucru nu înseamnă că Israelul va fi întotdeauna în avantaj. Costul ieftin al atacului și costul economic ridicat al apărării au transformat sustenabilitatea războiului pe termen lung într-o problemă vitală pentru Israel.  De aceea capacitatea de ofensivă a Iranului rămâne o amenințare permanentă pentru Israel și aliații săi. Pe de altă parte, potrivit declarației comandantului Corpului Gardienilor Revoluției din Iran (IRGC), Hossein Salami, evoluțiile par să fi schimbat modelul tradițional în conflictul militar israeliano-iranian. Salami a subliniat că Iranul a creat o nouă ecuație cu operațiunea sa de represalii împotriva Israelului. Oficialul a afirmat că în cadrul acestei ecuații de acum înainte, atacurile israeliene asupra intereselor, bunurilor, personalului și cetățenilor iranieni vor primi un răspuns direct de pe teritoriul iranian.

Reacția Israelului, pe de altă parte, arată că ei nu vor putea acționa singuri pe arena internațională. Prezența și sprijinul SUA în regiune joacă un rol decisiv în procesele decizionale ale Israelului. Această situație modelează politicile de securitate regională ale Israelului și în același timp relevă dependența Israelului de diplomația internațională. Conflictul a activat, de asemenea, diverse dinamici politice în interiorul Israelului. Politicile de securitate ale guvernului Netanyahu au fost criticate atât pe plan intern, cât și extern și s-au dovedit a fi departe de a fi sustenabile. Opinia publică israeliană rămâne divizată în ceea ce privește modul în care guvernul gestionează această criză, unii susținând că un răspuns mai dur trebuie dat Iranului, în timp ce alții pun accentul pe riscurile unui eventual război de mare amploare.

Din perspectiva Iranului, acest conflict ar trebui să fie privit nu doar ca o demonstrație de forță, ci și ca un calcul strategic. Prin atacurile sale, Iranul a transmis mesaje nu doar Israelului, ci și rivalilor săi la nivel regional și global. Este evident că obiectivul Iranului este de a proteja interesele de securitate națională și de a-și consolida capacitatea de descurajare regională. Atacurile Iranului, în special împotriva infrastructurii militare și civile a Israelului, pot fi considerate o demonstrație a capacității și determinării militare a Iranului. Prin aceste acțiuni, Iranul urmărește să își sporească capacitatea de descurajare în fața actorilor regionali și globali și, în același timp, să își consolideze poziția politică internă. Deoarece guvernul iranian caută sprijin atât la nivelul opiniei publice interne, cât și la nivel regional, prin discursul referitor la apărarea onoarei și independenței naționale.

Acest ultim conflict dintre Iran și Israel afectează, de asemenea, relațiile Israelului cu lumea arabă. Ca răspuns la agresiunea iraniană, Israelul simte nevoia de a-și menține alianțele cu țările arabe. Acest lucru a devenit un factor crucial de echilibru pentru Israel din perspectiva obiectivelor strategice pe termen lung și a alianțelor din regiune.

O altă dimensiune importantă a acestui conflict este reprezentată de politica internă și opinia publică a Iranului. Guvernul iranian se folosește de politica externă și de acțiunile militare pentru a-și consolida percepția de onoare și securitate națională. Acest lucru nu doar îi consolidează poziția politică internă, ci transmite și mesaje de descurajare și suveranitate pe scena internațională.

Prin urmare, conflictul Iran-Israel depășește cu mult acțiunile militare superficiale. Acesta va rămâne un conflict dinamic și multidimensional care va afecta profund relațiile dintre puterile regionale și globale, diplomația și politicile de securitate. Comunitatea internațională trebuie să își asume o responsabilitate mai mare și să dezvolte abordări orientate spre soluții, recunoscând că astfel de conflicte au implicații semnificative nu numai pentru pacea și securitatea regională, ci și pentru pacea și securitatea globală. Acest conflict în curs între Iran și Israel aduce laolaltă alți actori regionali și puteri majore pentru a forma noi alianțe în jurul unor interese comune și separate. Aceste alianțe ar putea influența în mod decisiv cursul conflictului și repercusiunile acestuia în politica internațională.