Parametrii politicii externe a Türkiye în noul mandat

Parametrii politicii externe a Türkiye în noul mandat

Președintele Erdoğan a efectuat primele sale vizite externe în Republica Turcă a Ciprului de Nord și în Azerbaidjan. Mesajele transmise în ambele capitale și evaluările, pe care le-a făcut ulterior, oferă indicii relevante cu privire la politica externă a Türkiye în noul mandat. În primul rând, ambele țări sunt foarte importante nu doar din punctul de vedere al priorităților politicii externe a Türkiye, ci și în ceea ce privește tensiunile și problemele regionale. Ciprul se află în centrul politicii Türkiye privind Mediterana de Est. Azerbaidjanul este o țară de o însemnătate vitală pentru Türkiye. În special după victoria din Karabah, aceasta a devenit și mai importantă. În lumina acestor două vizite, aș dori să subliniez câteva aspecte esențiale, care vor dirija politica externă a noii perioade.

Autor: Prof. Murat Yeşiltaş, Directorul Departamentului Studii de Securitate al fundației SETA

Cel mai important aspect al politicii externe în noua perioadă va fi diplomația de dominare, pe care Președintele Erdoğan o edifică de mulți ani. Erdoğan, care posedă o percepție globală și extrem de pozitivă, va fi mai proeminent în problemele globale în noul său mandat. Relația sa cu alți lideri, rolul diplomatic, pe care îl joacă în problemele globale importante și pașii săi decisivi, pentru a atrage atenția asupra problemelor globale, vor sublinia și mai mult elaborarea politicii externe orientate spre dominare. În plus, sistemul prezidențial de guvernare din Türkiye, îi permite lui Erdoğan să joace acest rol mai confortabil.

Al doilea aspect semnificativ este faptul că Türkiye va aprofunda perspectiva de politică externă centrată pe autonomie strategică, pe care a conturat-o în ultimii ani. Astfel, Türkiye va putea urmări mai ușor o politică externă independentă, datorită capacității sale în creștere și a portofoliului de politică externă în expansiune. În special în relațiile cu Occidentul, autonomia apare ca o prioritate strategică. Acest lucru se datorează faptului că există multe chestiuni în privința cărora Türkiye și Occidentul nu dețin o poziție comună. Putem spune că obiectivul de autonomie strategică va continua să fie aprofundat în noul mandat.

O altă prioritate este normalizarea, despre care vom auzi foarte des în noua perioadă. Pilonul normalizării este reprezentat de dinamicile din Orientul Mijlociu. Procesul în curs de desfășurare cu Siria, ar putea să se accelereze odată cu numirea lui Hakan Fidan în funcția de ministru de externe. Ne putem aștepta la deschiderea unei noi ere cu țările din Golf. În ceea ce privește Iranul, situația pare să fie puțin diferită. Critica deschisă a Președintelui Erdoğan la adresa Iranului, în declarația sa de presă la întoarcerea din Azerbaidjan, indică faptul că relațiile Ankara-Teheran vor fi tensionate în noua perioadă. Este mai probabil ca axa de tensiune și conflict a noii ere să fie între Ankara și Teheran. Acest lucru indică faptul că cele două țări vor concura mai mult în Siria, Irak și Azerbaidjan.

Un alt subiect relevant este accentul pus pe relațiile economice, care vor evolua în paralel cu normalizarea. Singura modalitate prin care Türkiye poate ieși din criza economică, este de a asigura o creștere economică prin exporturi substanțiale. Ca urmare, este esențial ca normalizarea și diplomația să fie pe primul loc în politica externă. Un nou proces de politică externă bazat pe un stat comercial este foarte important în acest sens. Mesajele liderului turc despre Grecia, la întoarcerea sa din Azerbaidjan, ne arată că noua perioadă va fi una blândă între Atena și Ankara.

Însă, normalizarea nu presupune că securitatea va fi plasată pe planul doi. Prin urmare, relația dintre securitate și politica externă va continua într-un mod echilibrat. Hakan Fidan, în noul său rol, ar putea ieși în evidență în acest sens. Proveniența sa birocratică și dosarele, pe care le cunoaște, indică faptul că politica externă și securitatea vor fi un proces important. În acest sens, putem spune că lupta împotriva terorismului la fel, va fi o chestiune prioritară în politica externă.

Agenda internațională a Türkiye, de asemenea, va fi încărcată în noul mandat. În acest context ar trebui să anticipăm că Erdoğan va ieși în prim-plan în ceea ce privește reforma ONU, schimbările climatice, criza din Ucraina, Africa și Palestina și că Ankara își va accelera căutarea statutului de actor global. Noua eră va fi plină de evenimente și va prezenta atât oportunități, cât și riscuri pentru Türkiye.