Criza ucraineană

Criza ucraineană se adâncește din ce în ce mai mult. Procesul de negocieri între SUA și Rusia nu a produs rezultatul dorit. Nu se știe încă exact cum au răspuns SUA cerințelor Rusiei privind garanțiile de securitate. Administrația de la Washington a solicitat Moscovei ca conținutul scrisorii să nu fie împărtășit publicului internațional. Și acest fapt arată că aici există o afacere ascunsă. Pe de altă parte, consolidarea militară a Rusiei continuă în jurul Ucrainei cu viteză maximă. Se consideră că Rusia va face un pas militar dacă negocierile eșuează. Cu toate acestea, există incertitudini cu privire amploarea acestui pas.

 Articolul Directorului Departamentului pentru cercetări în domeniul politicilor externe al fundației SETA Murat Yeșiltaș

Există multe dinamici diferite în ceea ce privește criza din Ucraina. Poate cea mai importantă dintre aceste dinamici este că criza nu se limitează la Ucraina. Atât Rusia, cât și Occidentul văd această criză ca o nouă confruntare geopolitică. Ca răspuns la NATO, care a văzut slăbiciunea Federației Ruse după Războiul Rece drept oportunitate și s-a extins spre Rusia pe axa politicii „ușilor deschise”, acum Rusia face o nouă mutare văzând slăbiciunea Occidentului. Această mutare vizează în principal îndepărtarea NATO din regiunea pe care Rusia o numește „mediu apropiat”. Acest lucru este extrem de important pentru securitatea Rusiei. Pentru Occident, acesta este un pas care vizează arhitectura de securitate a Europei. Garanțiile de securitate ale Moscovei cer retragerea NATO din regiunile din ”imediata apropiere” a Rusiei, inclusiv din statele membre. Acceptarea acestei cereri înseamnă refacerea arhitecturii europene de securitate.

Pe de altă parte, nu există un consens complet în Occident. Politica Germaniei se evidențiază în mod deosebit. Administrația de la Berlin se opune ajutorului militar acordat Ucrainei și susține că ar trebui urmată o politică de „calmare” față de Rusia. Germania, care este dependentă de Rusia în special în ceea ce privește gaze naturale, nu pare să sprijine atitudinea dură a NATO și a UE față de Rusia. Franța însă a adoptat o poziție diferită. SUA pare să fi subestimat amenințarea Rusiei, concentrându-se mai mult pe China.

 Turcia, care încearcă să prevină adâncirea crizei și să împiedice transformarea acesteia într-un război, s-a oferit să medieze între Ucraina și Rusia. Președintele Erdogan urmează să efectueze o vizită în Ucraina pe 3 februarie. Scopul principal al acestei vizite este de a crea un teren favorabil pentru rezolvarea crizei între Moscova și Kiev. Cu toate acestea, poziția principală a Turciei se conturează în continuare cu Occidentul. Este exclus ca Turcia să negocieze cu Rusia separat de NATO. Președintele Erdogan face tot posibilul pentru a atenua criza. Pentru că regiunea Mării Negre este de o importanță vitală pentru securitatea și stabilitatea Turciei. O posibilă intervenție rusă va perturba Turcia și va afecta relațiile turco-ruse. Astfel, posibilitatea de a găsi o altă cale va depinde de modul în care Putin răspunde la apelul președintelui Erdogan.